[13] Compromisul de credință A. Boca. Partea [1]. Istoria unei „canonizări”. O situație unică în istoria Bisericii Ortodoxe din toate timpurile

Avem astăzi o situație unică în întreaga istorie a Bisericii Ortodoxe din toate timpurile, în care există un candidat la canonizare care are în același timp și o acuzație de ocultism, erezie și înșelare, un dosar paralel de înșelare, dosar susținut excepțional de puternic de întreaga Biserică, de cler, ierarhie și credincioși. Vorbim despre o situație excepțională, cum nu au mai fost în istoria Bisericii, din câte știu eu.

A. Boca nu este canonizat de facto. El doar a fost pus în circuitul sfinților ortodocși, într-o manieră neortodoxă, printr-un compromis instituțional, care trebuie menționat în această discuție.

Mai jos voi adăuga câteva idei legate de această situație, menționând în paralel sursele/articolele găsite (în special) pe site-ul basilica.ro, care au suficientă informație utilă acestei discuții și care arată traiectoria instituțională a acestei discuții de canonizare, dar și compromisul instituțional și de credință care a fost făcut pentru ca A. Boca să fie canonizat.

O lecție de canonizare: canonizarea episcopului Dionisie Erhan, la solicitarea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Basarabiei, respectând toate procedurile de canonizare, într-un parcurs firesc, fără opinteli, în 2 ani

Pe site-ul basilica.ro găsim în ultimii ani mențiuni despre o altă canonizare, cea a episcopului Dionisie Erhan. Câteva mențiuni, foarte pe scurt, legat de această canonizare a episcopului, o canonizare exemplară, exemplu util pentru această discuție. Temporalitatea acesteia ne explică firescul unor canonizări în Ortodoxie. Mai multe detalii pot fi găsite pe larg în articolele menționate, disponibile pe site-ul basilica.ro.

12.09.2018. „Mitropolia Basarabiei: Demersuri pentru canonizarea unui episcop de Ismail hirotonit în anul Marii Uniri”[1].

În articol se menționează că Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Basarabiei, în ședința de lucru din 10 septembrie 2018, a analizat documentația necesară canonizării episcopului Dionisie Erhan. Argumentele pentru canonizare sunt: „Potrivit Preasfințitului Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, în cadrul discuțiilor au fost subliniate ortodoxia credinței, activitatea deosebită desfășurată…”.

Vedem o canonizare începută și condusă în duh ortodox, în care criteriile de canonizare sunt corect evidențiate și regăsite în viața celui propus pentru canonizare.

În data 25.10.2018, găsim articolul „Ce hotărâri au adoptat ierarhii români reuniți în Sinod?”[2]:

„A fost aprobată solicitarea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Basarabiei de canonizare a Episcopului Dionisie Erhan al Cetății Albe-Ismail (1934-1943). Sfântul Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe-Ismail, va fi înscris în Calendarul Bisericii Ortodoxe Române și prăznuit anual în ziua de 17 septembrie.”

25.10.2018. „Sfântul Sinod a aprobat canonizarea Episcopului Dionisie Erhan”[3]. În articol găsim aprobarea canonizării de către Sfântul Sinod al BOR.

18.09.2019. „Episcopul Dionisie Erhan va fi proclamat sfânt la hramul Catedralei Patriarhale”[4]. Articolul menționează când va fi proclamat drept sfânt episcopul.

27.10.2019. „Canonizarea Episcopului Dionisie Erhan a fost proclamată la București de Sf. Dimitrie cel Nou”[5].

Dintre mențiunile din articol: „«Ne-am mirat și noi, ne-am surprins că în timp de un an a făcut tot ce a trebuit: și slujbă și acatist, tot ce a fost necesar pentru canonizare», a mărturisit Patriarhul Daniel”.

Nu există niciun fel de explicație pentru cei peste 5-10 ani de zile în care pentru A. Boca nu s-a lucrat instituțional la textele liturgice și acestea au trebuit să fie începute după „canonizare”, după cum vom vedea mai jos, iar în acest caz totul a descurs într-o curgere firească a unei canonizări.

27.10.2019. „Tomosul sinodal pentru proclamarea canonizării Sf. Ierarh Dionisie Erhan, Episcopul Cetății Albe-Ismail”[6]. Documentul ne arată conținutul tomosului sinodal pentru proclamarea canonizării.

Adaug mai jos o scurtă istorie a acestei canonizări a lui A. Boca, conform documentelor prezentate (în special) pe site-ul basilica.ro

1. 2013. Este vorba despre o canonizare deschisă de foarte mult timp în Biserică, cel puțin din 2011. Într-o clip video găsit pe internet, găsim o discuție din 2013 a unor ieromonahi din muntele Athos, în care se menționează aspectul amânării canonizării lui Arsenie Boca, din cauza unui veto sinodal, din cauza unei opoziții largi în Sinod pe acest subiect și numele mai multor ierarhi menționați, fapt binecunoscut de către credincioși:

„[Bartolomeu Anania?] – Ala da! Îmi place de el că… că el n-a vrut să-l canonizeze pe Boca.

În Sinod, în Sfântul Sinod, primul (că el era dintre mitropo-liți), ca primul vine … când se fac ceva probleme în Sfântul Sinod, primii sunt patriarhul și mitropoliții, în rangul lor (al Moldovei, pa-remi-se al Transilvaniei, al Olteniei, al Banatului care este mai mic – acuma s-o făcut mai mulți că este și Diaspora)… Avem de vreo… mulțumim lui Dumnezeu, 60-70 de episcopi.

Și, deci, el [IPS Bartolomeu Anania] când o fost să fie canonizarea, să pună mâna, o zis că nu! Și trebuia să spună de ce. Și o spus așa: (eu spun din ce am auzit; și bine că nu s-a canonizat!

Și anul trecut [2012] o fost punctul ăsta, și iarăși s-a respins)

Și o spus așa [IPS Bartolomeu Anania]: „Eu știu de la episcop de la Oradea, mai bătrân ca mine, că învățătura lui Arsenie Boca nu este ortodoxă.”[7]

Discuția nu este unică, existând și altele paralele pe acest subiect, menționate pe larg în volumul publicat. Pe scurt, încercările repetate de canonizare, dar și comentariile care apar pe acest subiect pentru necanonizarea lui A. Boca, sunt de extrem de multă vreme în spațiul public. Apar multe mențiuni în clip/text atât despre o majoritate de ierarhi care s-au opus, dar și despre un veto al unor ierarhi care au împiedicat această canonizare, pe aceste motive, ocultism, erezie și înșelare. Veto-ul și motivele de necanonizare, gravitatea unei astfel de canonizări, sunt informații prezente în spațiul public de prea multă vreme. Aceleași comentarii le vom găsi și mai târziu, în alte locuri.

2. 16.04.2014. Un alt reper temporal legat de această canonizare îl găsim în 2014, într-un interviu al mitropolitului Ardealului Laurențiu Streza, în „Interviu: Mitropolitul Ardealului despre canonizarea părintelui Arsenie Boca: Biserica nu se opune”[8] (Oare? Chiar nu se opune, după ce peste 10 ani a evitat această canonizare prin orice mijloace posibile?).

Interviul face parte dintr-o serie largă de interviuri apărute după anii 2.000 pentru promovarea lui Arsenie Boca și a canonizării acestuia. Se pare că proarseniștii au acces larg la mass-media și de fiecare dată când Arsenie Boca a fost în impas, au apărut a doua zi un articol în sprijinul acestuia, într-o temporalitate care arată că cineva are acces excepțional de bun la mass-media.

Astfel de articole apar continuu în mass-media, fiind deja o obișnuință în fenomenul A. Boca, parte din propaganda pusă în mișcare pentru canonizarea acestuia, din care fac parte și cele peste 50 de cărți și 1 milion de volume produse într-o perioadă scurtă de timp pentru „educarea” credincioșilor față de A. Boca[9].

Este o canonizare unică în Ortodoxie, cu un aparat de promovare și propangadă cum Biserica nu a mai văzut. Ar fi interesant de publicat o lucrare asupra acestui fenomen apărut în Ortodoxie pentru A. Boca, în care pare că se comandă din Biserică publicarea continuă în presă de articole de susține pentru A. Boca. Recent același aparat a promovat excesiv „minunea” de la canonizarea acestuia.

Un scurt citat din articol este adăugat mai jos:

“AGERPRES: Credeţi că e posibilă canonizarea părintelui Arsenie Boca? Cât timp trebuie să mai treacă?

ÎPS Laurenţiu Streza: Poate să fie rapid, poate să mai treacă timp, depinde de voia lui Dumnezeu. Îmi cereţi un lucru…. Eu pot să fac această mărturisire, că aş fi cel mai fericit om din lume, membru al Sfântului Sinod, cu atât mai mult că l-am cunoscut pe părintele, să pot să semnez şi eu pe actul de canonizare.”[10]

Din păcate acest interviu nu menționează detaliile aceste „necanonizări”, cunoscute cu siguranță de mitropolitul Laurențiu Streza. Ce este de subliniat este că aceste discuții există din 2014 și astăzi (2025) sunt peste 10 ani de cât oficial avem declarații despre canonizare, canonizarea fiind pusă pe o listă de așteptare nedefinită.

3. 13.09.2014. Un articol mai clar din care se înțelege precis autoritatea care a blocat această canonizare este „Părintele Arsenie Boca – o canonizare în așteptare”[11], din 2014, la scurt timp după publicarea articolului anterior.

4. 13.09.2014: „La 16 aprilie 2014, intr-un interviu al ÎPS Laurențiu Streza – Mitropolitul Ardealului dat Agerpres (cititi-l integral, aici) acesta a precizat că “Biserica Ortodoxă Română nu se opune canonizării Părintelui Arsenie Boca“. Iar Parintele Mitropolit Laurențiu Streza este chiar preşedintele Comisiei sinodale de canonizarea a sfinţilor români! […] si totusi, in interviul citat raspunde la intrebarea: “Credeți că e posibilă canonizarea părintelui Arsenie Boca? Cât timp trebuie să mai treacă?” , astfel: “Poate să fie rapid, poate să mai treacă timp, depinde de voia lui Dumnezeu. Îmi cereți un lucru…..” […] Intelegem ca decizia se afla deasupra Comisiei Sinodale de Canonizare, incepand de la Preafericitul Parinte Daniel (Ciobotea), Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane.”[12]

Ce se vede aici este că autoritatea în această canonizare este peste Comisia Sinodală de canonizare, o autoritate superioară și factorul principal care a blocat această canonizare tot acest timp, alături de nenumărate alte nume de ierarhi din Sfântul Sinod al BOR. În acest sens chiar mitropolitul Launțiu Streza aduce o mărturie, la scurt timp după „victoria” canonizării lui Arsenie Boca, despre care vom vedea în continuare cum a fost obținută.

5. 12.07.2024: „ÎPS Laurențiu Streza: Evenimentul de azi este o bucurie pentru toată lumea. Au fost canonizate 16 mari personalitati ale bisericii noastre. O biserică este cu adevărat sfântă dacă da sfinți, o biserică lipsită de sfinți e ca o fabrică, doar o firmă, dar care nu produce nimic. Pentru noi este o bucurie dublă care ne-a fost adusă azi de Preafericitul părinte patriarh Daniel prin asumarea canonizarii parintelui Arsenie Boca, alături de ucenicii săi. O recunoaștre a cinstirii părintelui Arsenie Boca acordate de credinciosi timp de 36 de ani, timp în care s au intamplat la mormântul lui multe minuni. În acelasi timp este o bucurie că înca 2 ucenici ai parintelui Arsenie sunt acum rugatori pentru noi.”[13]

Pe scurt, după peste 10 ani de insistențe către Sfântul Sinod și către Patriarhul Daniel, A. Boca a fost canonizat, însuși mitropolitul enunțând ce a stat în calea acestei canonizări în tot acest timp, că a fost nevoie de asumarea acesteia de către Preafericitul părinte patriarh Daniel ,principalul blocaj și opozant al canonizării, conform declarațiilor din timp, conform poziției sale, dar conform și declarației sale pe care o vom vedea mai târziu.

6. 18.04.2016. Legat de responsabilitățile în această canonizare găsim următoarea precizare, în portalul hotnews, în articolul „Primele demersuri privind o posibilă canonizare a părintelui Arsenie Boca: O comisie va cerceta viața, activitatea și scrierile acestuia”:

„O comisie formata din înalți prelați ai Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) va cerceta viața, activitatea și scrierile Părintelui Arsenie Boca, cel pe care credincioșii îl numesc deja ‘Sfântul Ardealului’, a declarat luni, pentru Agerpres, purtatorul de cuvant al Episcopiei Devei și Hunedoarei, părintele Gabriel Miricescu. […] Competența în privinta canonizarii aparține exclusiv aparține Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Comisia speciala de lucru trebuie să analizeze, cu foarte multă atenție, tot ceea ce înseamnă viața, activitatea, scrierile, faptele minunate atribuite Părintelui Arsenie Boca, pentru ca mai apoi să se întocmească un studiu document ce va fi înaintat spre analiză Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Este un demers, dar care va mai dura’, a precizat părintele Miricescu.”[14]

7. 17.04.2016. Se întocmește o comisie teologică mitropolitană pentru cercetarea vieții și activității Pr. Arsenie Boca, după cum găsim în articolul: „Comisie teologică pentru cercetarea vieții și activității Pr. Arsenie Boca”[15].

Aici începe povestea de canonizarea a lui Arsenie Boca, demararea procesului de canonizare oficial, după ce în spate au existat nenumărate discuții pentru necanonizarea acestuia, iar părinții Bisericii care s-au opus acestei canonizări au murit în mare parte.

8. 02.11.2016. Se întrunește la mănăstirea Prislop comisia mitropolitană de canonizare a lui Arsenie Boca, după cum găsim în articolul „Mănăstirea Prislop: Întrunirea comisiei de canonizarea a părintelui Arsenie Boca”[16].

9. 5.09.2019. În 2019 este finalizată analiza comisiei mitropolitane de canonizare, după cum vedem în mai multe comunicate, precum „Sinodul Mitropoliei Ardealului a finalizat dosarul pentru canonizarea Părintelui Arsenie Boca”: „Sinodul Mitropoliei Ardealului a decis, joi, la Deva, înaintarea propunerii de canonizare a Părintelui Arsenie Boca către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care urmează să ia o decizie, potrivit Mediafax. Preotul Gabriel Miricescu, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei şi Hunedoarei, a declarat că Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Ardealului a hotărât înaintarea propunerii de canonizare a Părintelui Arsenie Boca. […]

Acum va urma o ședință a Sfântului Sinod, care nu știm când va fi, în care se va analiza acest dosar și studiul document, pe care l-a întocmit Comisia Specială Teologică Mitropolitană de canonizare a Părintelui Arsenie și se va hotărî de către Sfântul Sinod”[17].

La fel, pe site-ul basilica.ro este anunțat același lucru, în articolul „Părintele Arsenie Boca propus spre canonizare”[18]: „Episcopia Devei şi Hunedoarei a anunţat joi aprobarea documentaţiei necesare pentru canonizarea Părintelui Arsenie Boca întocmite de Comisia specială teologică a Mitropoliei Ardealului. Dosarul complet și studiul document asupra sfințeniei vieții Cuviosului Părinte Arsenie vor fi înaintate spre examinare și decizie Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.”

10. 28.10.2019. Se depune dosarul de canonizare, iar Sinodul BOR ia act de această depunere:

„Noi hotărâri ale Sfantului Sinod al BOR […] 3. S-a luat act de propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Ardealului de canonizare a părintelui Arsenie Boca și de documentația înaintată în acest sens.

A fost aprobată transmiterea acestei propuneri Subcomisiei sinodale pentru canonizarea sfinților români. Această comisie va invita specialiști din diferite domenii de competență să redacteze referate privind canonizarea părintelui Arsenie Boca din perspectiva expertizei lor teologice, de pictură bisericească și de disciplină monahală.”[19]

„S-a luat act de propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Ardealului de canonizare a părintelui Arsenie Boca și de documentația înaintată în acest sens.”[20]

11. Aflăm că după ce dosarul este depus către Sfântul Sinod, tot mitropolitul Laurențiu Streza va fi cel care va gestiona dosarul, în calitate de președinte al Comisiei Sinodale de canonizare a Sfinților, după cum găsim în articolul „Când va fi canonizat Arsenie Boca. Președintele comisiei de canonizare a sfinților: Era „un om al lui Dumnezeu”[21] (26.11.2021).

Aici se vede conflictul de interese din această discuție, în care pentru A. Boca există două dosare, unul pentru ocultism, erezie și înșelare, care nu putea fi judecat și analizat sub tutela mitropolitului Laurențiu Streza, și un dosar de canonizare depus chiar de mitropolit.

Din păcate în această calitate mitropolitul a refuzat audierea a peste 30 de martori care trebuiau să apară în discuție, a refuzat să adune informația autentică despre A. Boca, iar comisia sinodală de canonizare a avut acces la un dosar părtinitor, incomplet și fals, cu informație incompletă. Dosarul de canonizare conține omisiuni majore, care au afectat traseul corect instituțional de analiză.

Chiar și cu un astfel de dosar, instituția tot nu l-a canonizat timp de zeci de ani pe A. Boca. Mai multe detalii legate de dosarul incomplet al lui Arsenie Boca, pot fi găsite în volumul publicat, Cap. II, pp. 303-365[22].

12. 7.09.2019. Dosarul de canonizare ar fi trebuit să primească la sfârșitul anului 2019, la scurt timp, un răspuns pozitiv (dacă era cazul). Însă un articol online, scris de Dragoș Popa, în ziarul online g4media.ro, confirmă încă o dată că poziția instituțională față de canonizarea lui A. Boca este ca acesta să nu fie canonizat.

Articolul clarifică și prezintă excepțional de bine realitatea poziției Sinodului de necanonizare pentru Arsenie Boca, poziție existentă istoric, coerentă, constantă și confirmă existența unui vot de veto dar și a unei majorități, existența multor probleme în această canonizare, recapitulând de fapt ideile principale ale discuției despre necanonizare. Articolul este scris „din interior”, având acces la resurse din Sinod, resurse fără de care nu se poate scrie pe subiect un articol „cu surse citate”. Câteva idei din articol sunt adăugate mai jos:

„Potrivit surselor G4Media.ro, la finalul lunii octombrie, va avea loc şedinţa Sfântului Sinod în cadrul căreia cei 55 de episcopi veniţi din ţară şi străinătate ar putea vota canonizarea părintelui Arsenie Boca. În interiorul Sinodului există şi câţiva ierarhi care s-ar împotrivi trecerii duhovnicului de la Prislop în tagma sfinţilor. Unul dintre vârfurile de lance în crearea curentului anti-canonizare ar fi IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, despre care instanţa a decis că a fost turnător la Securitate. Curentului produs de acesta i s-ar mai alătura şi alţi câţiva ierarhi din sudul țării. Voturile acestora nu ar avea cum să încline în vreun fel balanţa. Sunt prea puţine. Dacă trecerea în rândul sfinţilor a părintelui Arsenie Boca ar fi în cele din urmă decisă în octombrie, atunci când se va ţine Sinodul, slujba de canonizare ar putea avea loc pe 28 noiembrie la Mănăstirea Prislop, ziua în care acesta a trecut la cele veşnice.”[23]

Articolul confirmă tot ce s-a spus despre A. Boca în timp, legat de existența unei poziții de necanonizare, a unui veto sinodal dar și a unei majorități sinodale care nu dorește să îl canonizeze.

13. 24.12.2019 sunt recapitulate de către Sinodul BOR hotărârile luate în 2019, între care și că s-a luat act de propunerea de canonizare (https://basilica.ro/cateva-dintre-hotararile-luate-in-2019-de-sfantul-sinod/).

Concluzia anului 2019 este că Arsenie Boca nu va fi canonizat. Nu a existat niciun fel de anunț pentru acesta.

14. 26.11.2021. Mitropolitul Laurențiu Streza, în calitate de Președinte al Comisie sinodale de canonizare, cel care ar fi trebuit să fie primul care are vizibilitate pentru canonizări (comisie care a emis pentru toate canonizările anterioare date precise și le-a împlinit cu multă celeritate) face o afirmație că „părintele Arsenie Boca va fi canonizat când vrea acesta şi Dumnezeu”[24].

Deci decizia de canonizare este peste mitropolit, după cum și el afirmă. Pe scurt, Mitropolitul știe deja, în 2021, la 2 ani după depunerea dosarului de canonizare (2019), că Arsenie Boca nu va fi canonizat și că există o decizie de necanonizare pentru acesta. Mai mult, știe foarte bine că nu va fi canonizat niciodată, aceste declarații produse începând cu 2014 fiind doar o încercare de a întreține speranța publică în canonizare și de crea o presiune instituțională pentru canonizare.

În contextul centenarului autocefaliei Bisericii, instituția începe să emită tot felul de comunicate publice legate de canonizările planificate, comunicate care indirect ne arată clar poziția instituțională față de canonizarea lui A. Boca. Toate aceste comunicate au clarificat și au arătat ce s-a întâmplat în instituție în acest timp, mai precis decizia Sinodului de necanonizare a lui Arsenie Boca, continuarea poziției istorice de necanonizare, dar și păstrarea de către Sinodul BOR a poziției părinților și duhovnicilor Bisericii, care au spus să nu fie canonizat și care l-au condamnat.

Pentru că asta trebuie să analizăm aici, să vedem care dintre pozițiile pentru A. Boca a fost susținută instituțional, unde în timp s-a petrecut această tranziție și care a fost motivul acestei „canonizări”.

15. 9.03.2021. „Canonizări 2025: PS Varlaam oferă trei nume”[25].

„În ședința din 25 februarie, Sfântul Sinod a decis pregătirea procesului de canonizare a 12 preoți și călugări pentru anul 2025, când Biserica Ortodoxă Română împlinește 140 de ani de autocefalie și 100 de ani de la obținerea statutului de patriarhie, a explicat Episcopul Vicar Patriarhal.”

Lista de canonizări menționată va fi publicată în 1.03.2024, fiind aceeași listă despre care se menționează aici. Arsenie Boca lipsește din această listă pentru 2025, cu 4 ani înainte de aceste canonizări. Instituția este bine pregătită, a luat suficiente măsuri cu 4 ani înainte, pentru pregătirea acestui eveniment.

Aici se vede cât de bine gestionează instituția astfel de discuții, când este excepțional de bine pregătită, cu ani înainte, pe fiecare subiect.

Pe scurt, această poveste a „canonizării” lui A. Boca pălește în fața raționalității unor deciii, care se văd luate în instituție într-un orizont de timp excepțional de larg, cu mulți ani înainte.

Pe scurt, pentru A. Boca nu existau planuri de canonizare pentru cel puțin 5 ani după 2021.

Adică instituția cu 4 ani înainte are planuri clare, are o listă foarte bine definită, care nu s-a schimbat în mare (decât pentru sfinții din Athos și pentru două adăgiri) decât pentru propuneri noi (sublieniem noi) și noi credem că A. Boca a fost adăugat de bunăvoie pe acea listă?

16. 2023/2024 – Deși nu am o dată pentru această informație, trebuie sa menționez această informație primită din mai multe canale. Părintele patriarh Daniel, în cadrul unor conferințe clericale din București, înțeleg că a declarat în pragul canonizarilor (canonizările fiind anunțate în 1 Martie 2024, declarația fiind făcută în 2023) două lucruri: 1. Arsenie Boca nu poate fi canonizat pentru că are mari probleme în învățătura de credință și 2. deși A. Boca era monah a trăit o viață de mirean și nu poate fi canonizat.

Am auzit această informație atât de la clerici cât și de la mireni, în paralel, informația fiind binecunoscută în Biserică. Este o informație vitală a acestei discuții, care este coroborată cu poziția istorică de necanonizare pentru A. Boca dar și cu blocarea canonizării acestuia timp de zeci de ani, cu lipsa acestuia din prima listă de canonizre, dar și cu mențiunile din articolul lui Dragoș Popa, din 2019, legat de votarea pentru canonizare, soldată cu un rezultat negativ se pare.

Din mai multe părți mi s-a atras atenția asupra acestei declarații a patriarhului. Această declarație a fost observată și conștientizată de Biserică. Biserica a fost foarte atentă la aceste declarații și nu le-a uitat în esența și semnificația lor raportat la acest act. După zeci de ani de analize și discuții pentru canonizarea lui A. Boca, în pragul canonizărilor din 2025, patriarhul confirmă o analiză negativă pentru A. Boca, confirmă gravitatea acestei analize, confirmă poziția istorică de necanonizare, confirmă rezultatul unor analize instituționale (acesta fiind unul din punctele grave ale acestei declarații, că dovedesc că analizele instituționale sunt negative), menționează puncte și obiecții grave legate de necanonizare și apoi peste noapte avem o canonizare.
Este o informație emisă în ajunul canonizărilor, cu câteva luni înainte, într-un context public, fiind unitară cu restul comunicărilor anterioare ale instituției.

17. 28.02.2024. Găsim un alt comunicat, în care vedem că Sinodul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a discutat despre canonizările viitoare și îmbunătățirea vieții monahale. Găsim în articol: „În anul 2024 vor trece în rândul sfinților mai mulți părinți – câte doi din fiecare mitropolie și sperăm că și Patriarhia Ecumenică va trece în rândul sfinților trei români aghioriți[…] a mai spus Preafericirea Sa”[26]

La fel, se mai menționează: „Părintele Patriarh a menționat că „anul acesta, în vară se va face canonizarea lor iar în anul următor se va face proclamarea canonizării tuturor la București și apoi, pe rând, în fiecare mitropolie, după cum a devenit deja tradiție”[27].

Cei doi propuși pentru canonizare de mitropolia Ardealului sunt menționați mai jos dar părintele Arsenie Boca nu este între aceștia. Pe scurt, din nou, instituția nu îl are în plan pentru canonizare pe A. Boca.

18. 29.02.2024. La doar o zi după ședința Sinodului mitropolitan, are loc ședința de lucru a Sfântului Sinod al BOR în care se comunică între principalele hotărâri: „declararea anului 2025, în Patriarhia Română, ca Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-leaș”[28].

19. 1.03.2024. Apare articolul, „Anul 2025 va fi dedicat Centenarului Patriarhiei Române și mărturisitorilor ortodocși români din secolul trecut”, pentru anunțarea acestei dedicări[29].

20. 1.03.2024. În aceeași zi, apare un alt articol, în care este anunțată lista de cuvioși și mărturisitori propuși spre canonizare pentru Anul Centenar: „15 cuvioși și mărturisitori propuși spre canonizare pentru Anul Centenar al Patriarhiei Române (2025)”[30].

Un comentariu din articol este extrem de important: „Numele lor au fost propuse de sinoade mitropolitane din cuprinsul Patriarhiei Române, iar dosarele sunt în curs de analizare și urmează să fie aprobate de Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române – cu unele excepții, explicate mai jos.” Excepțiile s-au referit la sfinții din muntele Athos, care urmau să fie canonizați de Patriarhia Ecumenică[31].

În articol se arată că pentru fiecare dintre numele propuse în procesul de canonizare va urma o evaluare de către Sfântul Sinod iar candidații vor fi aprobați sau respinși pentru canonizare.

Numele lui A. Boca a fost propus oficial de prea mult timp, din 2019 și trebuia să apară în listă. Neoficial el este în discuția despre canonizări încă din 2011. Dosarul lui era (sau nu mai era, fiind de prea mult timp depus) în curs de analiză. Singura explicație pentru care nu a apărut în listă este că s-a păstrat poziția istorică de necanonizare și pentru a nu crea confuzie în rândul credincioșilor, a fost scos din listă, pentru a nu seta așteptări greșite și nu s-a discutat nimic despre acesta. Ca de obicei, instituția a preferat să nu comenteze subiectul și să amâne orice comentariu.

Propunerile pentru canonizare din lista din 1 Martie 2024 sunt adăugate mai jos:

Mitropolia Munteniei si Dobrogei

1. 1. Dumitru Staniloae (1903-1993)
  2. Sofian Boghiu (1912-2002)
  3. Dionisie Ignat (1909-2004) (Patriarhia Ecumenica)
  4. Arhim Petroniu Tanase (1914-2011) (Patriarhia Ecumenica)

Mitropolia Moldovei și Bucovinei

1. 1. Arhim Cleopa Ilie (1912-1998)
  2. Ieroschim Paisie Olaru (1897-1990)

Mitropolia Ardealului

1. 1. Arhim Dometie Manolache (1924-1975)
  2. Arhim Serafim Popescu (1912-1990)

Mitropolia Clujului, Maramuresului si Salajului

1. 1. Liviu Galaction Munteanu (1898-1961)

Mitropolia Olteniei

1. 1. Protos Gherasim Iscu (1912-1951)
  2. Visarion Toia (1884-1951)

Mitropolia Banatului

1. 1. Calistrat Bobu (1900-1975)
  2. Ilarion Felea (1903-1961)

Mitropolia Basarabiei

1. 1. Alexandru Baltaga (1861-1941)
  2. Iraclie Flocea (1893-1964)

Pe scurt, lista inițială de 12 propuneri pentru canonizare, menționată de Preasfințitul Varlaam în 2021, a ajuns la 15 nume, dintre care două urmau să fie înaintate Patriarhiei Ecumenice[32].

21. 7.07.2024 – la Catedrala Patriarhală PS Timotei Prahoveanul vorbește despre canonizarea Sfinților Români, în articoul „Catedrala Patriarhală: PS Timotei Prahoveanul a vorbit despre canonizare Sfinților Români”[33].

Surprinzător, în articolul postat pe basilica.ro, se menționează și se adaugă la sfârșitul articolului lista de 15 sfinți și asta cu 3 zile înainte de schimbarea listei de canonizare. Lista din 1 Martie 2024 este reconfirmată în data de 7 Iulie 2024, cu 3-4 zile înainte de a fi schimbată.

22. 10.07.2024 – Anunțarea a încă două nume în lista de canonizare, părintele Constantin Sârbu și părintele Ilie Lăcătușu. În același timp găsim și o mențiune despre „aprobarea unui al treilea proiect de text liturgic, cel pentru Cuv. Arsenie de la Prislop”[34].

Aici apare pentru prima dată o mențiune despre canonizarea lui Arsenie Boca, după zeci de ani de necanonizare (începând cu 2011), înainte 1-2 zile de anunțul oficial.

23. 11.07.2024 – Sinodul Bisericii se întrunește iar pe ordinea de zi se află „teme referitoare la dosarele de canonizare ale mai multor sfinți români”[35].

24. 12.07.2024. Apare un nou articol/comunicat, „Șaisprezece cuvioși și mărturisitori români au fost canonizați de Biserica Ortodoxă Română la ședințele sinodale din 11-12 iulie.”[36]

Lista de canonizare actualizată îi are adăugați pe părintele Constantin Sârbu, părintele Ilie Lăcătușu, dar și pe părintele Arsenie Boca. Ieroschim. Dionisie Ignat și arhim. Petroniu Tănase nu mai apar în această listă.

Lista de canonizare din 12 Iulie 2024:

Mitropolia Munteniei si Dobrogei

1. 1. Dumitru Staniloae (1903-1993)
  2. Sofian Boghiu (1912-2002)
  3. Constantin Sârbu (nou adăugat în listă)
  4. Ilie Lăcătușu (nou adăugat în listă)

Mitropolia Moldovei și Bucovinei

1. 1. Arhim Cleopa Ilie (1912-1998)
  2. Ieroschim Paisie Olaru (1897-1990)

Mitropolia Ardealului

1. 1. Arsenie Boca (nou adăugat în listă)
  2. Arhim Dometie Manolache (1924-1975)
  3. Arhim Serafim Popescu (1912-1990)

Mitropolia Clujului, Maramuresului si Salajului

1. 1. Liviu Galaction Munteanu (1898-1961)

Mitropolia Olteniei

1. 1. Protos Gherasim Iscu (1912-1951)
  2. Visarion Toia (1884-1951)

Mitropolia Banatului

1. 1. Calistrat Bobu (1900-1975)
  2. Ilarion Felea (1903-1961)

Mitropolia Basarabiei

1. 1. Alexandru Baltaga (1861-1941)
  2. Iraclie Flocea (1893-1964)

25. 24.10.24. „Textele slujbelor pentru Sf. Cuv. Arsenie de la Prislop, Sf. Preot Mucenic Constantin Sârbu și Sf. Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu au fost analizate de Comisia Liturgică a Arhiepiscopiei Bucureștilor și transmise către eparhiile din Mitropolia Munteniei și Dobrogei înaintea Sinodului Mitropolitan”[37].

Alte linkuri utile în discuție, pe lângă cele adăugate în articol:

6 septembrie 2019, News.ro, Sinodul Mitropoliei Ardealului a aprobat canonizarea lui Arsenie Boca; dosarul va fi trimis Sinodului Bisericii Ortodoxe care va lua decizia finală, https://www.news.ro/social/sinodul-mitropoliei-ardealului-a-aprobat-canonizarea-lui-arsenie-boca-dosarul-va-fi-trimis-sinodului-bisericii-ortodoxe-care-va-lua-decizia-finala-1922404906042019090919106645

6 septembrie 2019, Daniel Guță, Adevărul.ro, Arsenie Boca intră în rândul sfinților. O comisie teologică specială a aprobat dosarul de canonizare a duhovnicului, https://adevarul.ro/stiri-locale/hunedoara/arsenie-boca-intra-in-randul-sfintilor-o-comisie-1968552.html

5 septembrie 2019, Ionuț Băiaș, Hotnews.ro, Sinodul Mitropoliei Ardealului a finalizat dosarul pentru canonizarea Părintelui Arsenie Boca, https://hotnews.ro/sinodul-mitropoliei-ardealului-a-finalizat-dosarul-pentru-canonizarea-parintelui-arsenie-boca-302589

18 aprilie 2016, Ciprian Iancu, Canonizarea lui Arsenie Boca. Ierarhii Bisericii Ortodoxe verifică minunile făcute de „Sfântul Ardealului”, https://evz.ro/canonizarea-lui-arsenie-boca-ierarhii-bisericii-ortodoxe-verifica-minunile-facute-de-sfantul-ardealului.html

2 octombrie 2015, Lauran Mitran, Vasile Magradean, Biserica Ortodoxă Română a început procesul de canonizare a părintelui Arsenie Boca, https://www.gandul.ro/stiri/biserica-ortodoxa-romana-a-inceput-procesul-de-canonizare-a-parintelui-arsenie-boca-14784046

28 noiembrie 2024, Mitropolia-Ardealului.ro, Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, pomenit la 35 de ani de la mutarea la Domnul, https://mitropolia-ardealului.ro/sfantul-cuvios-marturisitor-arsenie-de-la-prislop-pomenit-la-35-de-ani-de-la-mutarea-la-domnul/

13 iulie 2024, Mitropolia-Ardealului.ro, Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, cu cinstire în ziua de 28 noiembrie, https://mitropolia-ardealului.ro/sfantul-cuvios-marturisitor-arsenie-de-la-prislop-cu-cinstire-in-ziua-de-28-noiembrie/

28 noiembrie 2023, Mitropolia-Ardealului.ro, Părintele Arsenie Boca, „Sfântul Ardealului”, a fost pomenit la 34 de ani de la trecerea la cele veșnice, https://mitropolia-ardealului.ro/parintele-arsenie-boca-sfantul-ardealului-a-fost-pomenit-la-34-de-ani-de-la-trecerea-la-cele-vesnice/

23 februarie 2022, Mitropolia-Ardealului.ro, Nouă apariție editorială la Editura Andreiana – Învățături ale Părintelui Arsenie Boca pentru fiecare zi, https://mitropolia-ardealului.ro/noua-aparitie-editoriala-la-editura-andreiana-invataturi-ale-parintelui-arsenie-boca-pentru-fiecare-zi/

28 noiembrie 2021, Mitropolia-Ardealului.ro, Părintele Arsenie Boca, pomenit la Mănăstirea Prislop, https://mitropolia-ardealului.ro/parintele-arsenie-boca-pomenit-la-manastirea-prislop/

26 noiembrie 2021, Când va fi canonizat Arsenie Boca. Președintele comisie de canonizare a sfinților: Era „un om al lui Dumnezeu”, https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/cand-va-fi-canonizat-arsenia-boca-presedintele-comisiei-de-canonizare-a-sfintilor-era-un-om-al-lui-dumnezeu-1750239

25 noiembrie 2021, Mitropolia-Ardealului.ro, IPS Laurențiu a conferențiat despre părintele Arsenie Boca, „omul lui Dumnezeu”, https://mitropolia-ardealului.ro/ips-laurentiu-a-conferentiat-despre-parintele-arsenie-boca-omul-lui-dumnezeu/

29 septembrie 2021, Mitropolia-Ardealului.ro, 111 ani de la nașterea părintelui Arsenie Boca, https://mitropolia-ardealului.ro/111-ani-de-la-nasterea-parintelui-arsenie-boca/

26 septembrie 2021, Mitropolia-Ardealului.ro, Părintele Arsenie Boca, pomenit la Sâmbăta de Sus. Trei arhierei au liturghisit la Mănăstirea „Brâncoveanu”, https://mitropolia-ardealului.ro/parintele-arsenie-boca-pomenit-la-sambata-de-sus-trei-arhierei-au-liturghisit-la-manastirea-brancoveanu/

26 mai 2021, Mitropolia-Ardealului.ro, Video: Apariție inedită la Editura „Andreiana”, (Chipul Cuviosului Părinte Arsenie Boca, Premisele unei dezbateri pentru canonizare, Sergiu Ciocârlan) https://mitropolia-ardealului.ro/video-aparitiei-inedita-la-editura-andreiana/

25 mai 2021, Mitropolia-Ardealului.ro, Apariție inedită la Editura „Andreiana”, Chipul Cuviosului Părinte Arsenie Boca, Premisele unei dezbateri pentru canonizare, Sergiu Ciocârlan, https://mitropolia-ardealului.ro/aparitie-inedita-la-editura-andreiana-chipul-cuviosului-parinte-arsenie-boca-premisele-unei-dezbateri-pentru-canonizare/

28 noiembrie 2020, Mitropolia-Ardealului.ro, 31 de ani de la trecerea la Domnul a Părintelui Arsenie Boca, https://mitropolia-ardealului.ro/31-de-ani-de-la-trecerea-la-domnul-a-parintelui-arsenie-boca/

14 septembrie 2016, Iulian Dumitrașcu, Basilica.ro, Părintele Arsenie Boca – trecut, prezent și viitor: tema conferinței susținută de IPS Laurențiu în Italia, https://basilica.ro/parintele-arsenie-boca-trecut-prezent-si-viitor-tema-conferintei-sustinuta-de-ips-laurentiu-in-italia/

19 aprilie 2016, ÎPS Laurențiu conduce comisia de canonizare a luI Arsneie Boca, https://www.turnulsfatului.ro/2016/04/19/ips-laurentiu-conduce-comisia-de-canonizare-a-lui-arsenie-boca-58435

Pr. Prof. Liviu Stan, Canonizarea sfinților după învățătura și după rânduielile Ortodoxiei, https://www.crestinortodox.ro/drept-bisericesc/canonizarea-sfintilor-dupa-invatatura-dupa-randuielile-ortodoxiei-69966.html

Patriarhia.ro, Comisiile Sfântului Sinod, https://patriarhia.ro/comisiile-sfantului-sinod-271.html.

17 Februarie 2025,

Doru Nastasă

(Continuarea articolului în partea a 2-a)

[1] https://basilica.ro/mitropolia-basarabiei-demersuri-pentru-canonizarea-unui-episcop-de-ismail-hirotonit-in-anul-marii-uniri/.

[2] https://basilica.ro/ce-hotarari-au-adoptat-ierarhii-romani-reuniti-in-sinod/.

[3] https://basilica.ro/sfantul-sinod-a-aprobat-canonizarea-episcopului-dionisie-erhan/.

[4] https://basilica.ro/episcopul-dionisie-erhan-va-fi-proclamat-sfant-la-hramul-catedralei-patriarhale/.

[5] https://basilica.ro/canonizarea-episcopului-dionisie-erhan-a-fost-proclamata-la-bucuresti-de-sf-dimitrie-cel-nou/.

[6] https://basilica.ro/tomosul-sinodal-pentru-proclamarea-canonizarii-sf-ierarh-dionisie-erhan-episcopul-cetatii-albe-ismail/.

[7] Te lepezi de Arsenie Boca? Un călugăr din Karyes, Muntele Athos, despre orto-doxie și canonizare, https://www.youtube.com/watch?v=vQCiamfZkDs, 2013 , în „De ce Biserica Ortodoxă nu îl poate canoniza pe Arsenie Boca”, Editura Smart-Publishing, București, 2024, pp. 361-362.

[8] https://www.agerpres.ro/social/2014/04/16/interviu-mitropolitul-ardealului-despre-canonizarea-parintelui-arsenie-boca-biserica-nu-se-opune-16-06-11

[9] https://www.unitateaortodoxa.ro/canonizare-prin-propaganda-editoriala-unica-in-istoria-bisericii-peste-50-de-carti-si-peste-1-milion-de-unitati-tiparite-pentru-crearea-sfantului-a-boca-proganda-vs-evlavie-populara-nu-poporul-c/

[10] https://www.agerpres.ro/social/2014/04/16/interviu-mitropolitul-ardealului-despre-canonizarea-parintelui-arsenie-boca-biserica-nu-se-opune-16-06-11.

[11] https://anomismia.wordpress.com/2014/09/13/parintele-arsenie-boca-o-canonizare-in-asteptare/

[12] https://anomismia.wordpress.com/2014/09/13/parintele-arsenie-boca-o-canonizare-in-asteptare/.

[13] https://www.antena3.ro/actualitate/religie/interviu-laurentiu-streza-canonizare-arsenie-boca-715244.html

[14] https://hotnews.ro/primele-demersuri-privind-o-posibila-canonizare-a-parintelui-arsenie-boca-o-comisie-va-cerceta-viata-activitatea-si-scrierile-acestuia-476492.

[15] https://basilica.ro/comisie-teologica-pentru-cercetarea-vietii-si-activitatii-pr-arsenie-boca/, https://basilica.ro/sfintii-canonizati-de-biserica-ortodoxa-romana-in-anul-2016/.

[16] https://basilica.ro/manastirea-prislop-intrunirea-comisiei-de-canonizare-a-parintelui-arsenie-boca/.

[17] https://hotnews.ro/sinodul-mitropoliei-ardealului-a-finalizat-dosarul-pentru-canonizarea-parintelui-arsenie-boca-302589.

[18] https://basilica.ro/parintele-arsenie-boca-propus-spre-canonizare/.

[19] https://basilica.ro/noi-hotarari-ale-sfantului-sinod-al-bisericii-ortodoxe-romane-28-octombrie-2019/.

[20] https://basilica.ro/cateva-dintre-hotararile-luate-in-2019-de-sfantul-sinod/.