Din cuvântul înainte:
„Acest volum conține o colecție de articole publicate pe blogul unitateaortodoxa.ro, legate de istoria compromisului de credință „Arsenie Boca”. Volumul cuprinde pe scurt, contextul acestui compromis dar și probatoriul teologic și instituțional din care se vede cum s-au desfășurat în timp toate cele produse pentru ca această „canonizare” să fie posibilă. Volumul arată cum un mag și ucenicii acestuia au reușit să convingă o Biserică întreagă într-o canonizare, printr-o magie instituțională specifică celui canonizat.
Biserica trebuie să cunoască adevărul acestei canonizări a lui Arsenie Boca. Acest volum trebuie să rămână în istoria Bisericii drept o lucrare care păstrează istoria și memoria acestui compromis de credință. Trebuie să rămână în istoria Bisericii drept un act al Bisericii care să păstreze pe scurt evenimentele și toți responsabilii acestui compromis instituțional. Cei care au participat la acest compromis de credință și evenimentele acestui compromis trebuie să rămână sub privirea timpului, a istoriei, a adevărului, trebuie priviți în vecii vecilor de întreaga Biserică, în deplinătatea faptelor și a consecințelor, pentru a nu se putea ascunde acest compromis. Dorim să îi păstrăm pururea în atenția Bisericii pe toți aceștia care se ascund în spatele unor titulaturi, uitând că vor rămâne în conștiința Bisericii și că cerberul adevărului, timpul, nu va uita niciodată ce s-a întâmplat aici.
Doresc ca în acest volum să aduc pe scurt mărturia adevărată asupra acestei „canonizări”, pentru ca generațiile viitoare ale Bisericii să poată înțelege autentic cele despre A. Boca. O mare naivitate este să ascunzi adevărul și să te ascunzi de timp. În creștinism avem învățătura curățeniei și a pocăinței, nu a ascunderii. Mărturisirea este un act de curățire și de curățenie a conștiinței, pe care trebuie să o avem pururea. Trebuie să păstrăm curată conștiința Bisericii și Bisericii trebuie să i se spună ce s-a întâmplat în această canonizare. De aceea am scris acest volum, să nu se amăgească cineva că va putea ascunde acest lucru. Aceste 3 idei, compromis, A. Boca și Ferrara-Florența, trebuie să rămâna scrise în piatră, cu degetul adevărului.
Celor care se ascund și încearcă să ascundă adevărul acestei canonizari le trebuie spus că Biserica nu va uita! Aceștia sunt pururea în fața Bisericii, în conștiința Bisericii, așa cum acest volum va păstra de-a pururea adevărul despre compromisul de credință săvârșit pentru această canonizare. Vom păstra pentru totdeauna vie această amintire a acestui compromis de credință. Este datoria noastră, a Bisericii, a credincioșilor, să păstrăm adevărul, atunci când instituția nu mai are puterea să facă asta, atunci când instituția are o singură opțiune, compromisul, pentru a scăpa de gurile mulțimilor ahtiate după senzațional, pierdute în diferite miraje ale apocalipsei religioase actuale. Noi, credincioșii Bisericii, avem datoria să păstrăm adevărul, atunci când mirajul, închipuirile și diferiți magi ajung în Biserică și încearcă să corupă, să altereze învățătura și spiritualitatea ortodoxă.
Când nu mai rămâne nimic de făcut rămâne mărturisirea adevărului. Rămâne să păstrăm adevărul acestei canonizări. O să păstrăm vie în memoria Bisericii tot ce s-a făcut, o să îi ținem minte pururea pe toți cei care au participat la aceste evenimente, prin celebrarea anuală a acestui compromis, pe data de 12 iulie, printr-un praznic și printr-un Sinodicon al compromisurilor de credință, praznic care va fi sărbătorit în ziua publicării listei modificate de canonizare. Anual, vom recapitula evenimentele și toate numele acestui eveniment al Bisericii. Este necesar ca o dreptate morală să își spună cuvântul, dacă dreptatea instituțională s-a dovedit a nu mai putea răspunde în adevăr unor astfel de evenimente.
Unele articole au fost completate față de versiunile online, pentru a oferi o perspectivă mai dezvoltată asupra punctelor abordate.”
Doru Nastasă,
30 martie 2025
Link volum: https://www.unitateaortodoxa.ro/de-ce-biserica-ortodoxa-nu-il-poate-canoniza-pe-arsenie-boca/.