O mare întrebare la care trebuie să răspundem după un oarecare timp de la canonizare este Cum a fost canonizat Arsenie Boca?, ținând cont de toate problemele acestei canonizări.
Răspunsul este unul destul de simplu, prin analiză incompletă și prin forțare instituțională. Aceștia sunt cei doi factori care au condus la o canonizare nu controversată, ci incorectă.
Peste discuția Boca-Steiner s-a trecut până acum ca și cum nu ar exista. Toate analizele de până acum au vorbit despre Boca și Steiner, dar în absența ultimului. Boca nu este steinerist, pentru „că este ortodox”, nu datorită vreunei comparații atente cu lucrările și propunerea religioasă a lui Rudolf Steiner.
Pe site-ul unitateaortodoxa.ro am publicat recent trei documente, care încearcă să recupereze analiza Boca-Steiner:
în care am explicat că analiza Boca-Steiner-Drăgănescu-antroposofie lipsește cu desăvârșire.
Dovada că instituția nu a făcut această analiză stă în documentul „Lămuriri cu privire la pictura Cuviosului Arsenie de la Prislop”[4], unde concluzia esențială a documentul este că Arsenie Boca s-a luat cu valul timpului și a făcut pictura influențat de curentele adoptate popular în acel timp, precum cel al lui Francisc de Assisi, uitând să menționeze de Ulfila în explicații, desi propune o explicație și pentru picturea lui Ulfila. Documentul la fel, alungă pe toți cei care doresc să conteste această ipoteză instituțională, pe motiv că „nu au nici competenţa şi nici instrumentele exprimării în acest domeniu, s-au aventurat să judece pictura Părintelui în afara contextului, au ajuns la concluzii false”, nereușind nici el să lege discuția de Rudolf Steiner, bibliografia arătând clar că documentul pare să servească a scuză instituțională, dar nu a fundamentare. Documentul nu este legat de o fundamentare serioasă pe subiect, fiind pur o speculație, o ipoteză nativă, „A. Boca s-a luat cu alții” când a pictat Drăgănescu. Curios, Ulfila (menționat în document, dar totuși nejustificat), precum și Moise antroposof și nici Ilie-Ioan nu apar în cultura „populară” invocată de autor, dar apar la Drăgănescu.
La fel, documentul de analiză din 2016 al profesorului Vasile Vlad cu privire la memoriul doamnei Andreea Neacșu, care semnala legături puternic cu Rudolf Steiner, a ajuns în mod incorect la concluzia că A. Boca nu este antroposof, fără a verifica lucrările lui Rudolf Steiner, comparativ, existând o problemă de metodă în efectuarea analizei dar și o problemă de imparțialitate. Deva nu va face niciodată analize pentru Arsenie Boca, legat de Rudolf Steiner.
Discuția despre Arsenie Boca și ereziile acestuia, în special legătura acestuia cu antroposofia, este incompletă în acest moment în Biserică – analiza este făcută doar parțial.
Foarte pe scurt, imaginea de mai jos arată doar câteva dintre problemele evidente și incontestabile de la Drăgănescu, în care primul reper antroposofic evident este cel al lui Moise antroposof, pictat în 4 apariții, cu antene antroposofe dar și cu coarene antroposofe, conform învățăturii lui Rudolf Steiner: „Floarea de lotus cu două petale se află sub frunte, la baza nasului și este un organ astral încă nedezvoltat care va forma într-o zi două antene sau două aripi; găsim acest simbol in coarnele care se văd pe capul lui Moise”[5] (Rudolf Steiner, Esoterismul creștin)
Toate elementele specificate de Rudolf Steiner, antenele antroposofe, dar și coarnele antroposofe, sunt regăsite pentru Moise la Drăgănescu, unindu-se la baza nasului, într-o redare intactă, în identitate, a pasajului de la Rudolf Steiner, în toate ipostasurile posibile ale interpretării.
Identic acestei idei antroposofe, la Drăgănescu mai sunt găsite și altele legate de Sfânta Treime care în viziune antroposofă este de fapt treimea hindusă Brahma-Shiva-Vishnu (de aceea A. Boca a adăugat simbolul hindus Trishula, al zeității indiene Vishu, corespondentul Duhului Sfânt în antroposofie), altărui de entitatea antroposofică Ilie-Ioan, care apare și în Cărarea Împărăției, dar și alături de Hristos androgin, team antroposofică binecunoscută. Schimbarea la față este la Drăgănescu pictată într-o manieră antroposofă, conform erminiei lui Rudolf Steiner, descrisă pe larg în documentele de analiză propuse.
Datorită lipsei unui document de analiză Boca-Steiner-Drăgănescu-antroposofie, tot ce s-a spus la Drăgănescu a fost trecut cu vederea, prin neînțelegere și prin lipsa de punere corectă în evidență a legăturii și asumării de către A. Boca a antroposofiei. În lipsa unei analize decisive, ce a primat în discuția instituțională a fost invocarea „valului” creat intern, prin montare largă a credincioșilor în discuție, discuția dogmatică depășindu-se datorită invocării repetate a „popularității dobândite” de discuție, dar în mod incorect.
Care este impactul ecclesiologic al unei canonizări făcute cu o analiză incompletă? Canonizarea a fost făcută pentru un antroposof, pentru cineva care avea ca fundament al credinței credința în Buddha, Brahma, Shiva și Vishnu, în reîncarnare și evoluție, în spirite și plan astral, și care a adus la Drăgănescu o discuție comprehensivă, în imagini, despre toate aceste subiecte.
Impactul eclesiologic este afectarea mântuirii credincioșilor prin această canonizare, alterând atât credința cât și experiența la care sunt conectați. Prefixul experienței nu mai este unul ortoodox, ci unul Indian, hinduisto-budist-antroposof. Credincioșii Bisericii, prin conectarea la această experiență, prin tranzitivitate de la Boca la India-antroposofie, ajung să se închine la aceste zeități Buddha Brahma Shiva și Vishnu care se află dogmatic în spatele experienței, și sunt conectați la fundamentul mistic al acestei experiențe greșite, un fundament hinduisto-budist.
Instituția trebuie să ia act de starea analizei Boca-Steiner-Drăgănescu-antroposofie, că analiza este incompletă în puncta majore, care afectează deplin discuția, și să oprească cultul și cinstirea lui A. Boca în Biserică.
[1] https://www.unitateaortodoxa.ro/raportul-boca-steiner-arsenie-boca-este-antroposof-arianismul-antroposof-post/.
[2] https://www.unitateaortodoxa.ro/memoriu-catre-sinodul-bisericii-pentru-oprirea-cinstirii-ca-sfant-a-lui-arsenie-boca-si-pentru-scoaterea-acestuia-din-lista-de-sfinti/.
[3] https://www.unitateaortodoxa.ro/arsenie-boca-antroposof-draganescu-initierea-bisericii-in-antroposofie/
[4] https://doxologia.ro/lamuriri-cu-privire-la-pictura-cuviosului-arsenie-de-la-prislop.
[5] Rudolf Steiner, Esoterismul creștin, GA 94, Conferința a X-a, Planul astral
(partea a II-a), Paris, 6 iunie 1906, https://www.spiritualrs.net/Conferinte/GA094/GA094_CF10.html.
Mai multe detalii în pagina completă cu toate materialele publicate pentru necanonizare: https://www.unitateaortodoxa.ro/de-ce-biserica-ortodoxa-nu-il-poate-canoniza-pe-arsenie-boca/.