Zi: 15 august 2026

A. Boca, evanghelizator antroposof, care nu poate fi canonizat. „Canonizarea” lui A. Boca explicată în câteva pagini

Arsenie Boca a fost canonizat în 2024 și acest lucru a fost facilitat de câțiva factori:

    1. Factorul 1 – lipsa analizei Boca-Steiner și blocarea acesteia pe termen nedefinit. Cum de s-a făcut o canonizare, fără a se fi verificat afirmația fundamentală făcută de părinții Bisericii (părintele Lecca, părintele Stăniloae și alții), că este „steinerist”, adică „antroposof”? Răspunsul este că toate analizele pentru A. Boca au fost controlate de Deva, și nimic nu s-a făcut aici, pe această analiză. Astăzi, în 2026, încă nu avem această analiză. Ca exemplu, memoriul doamnei Andreea Neacșu, depus în 2016, dar și lucrarea doamnei Tatiana Niculescu (2016), nu au fost analizate cu Steiner în față. Sistematic, Steiner a fost ținut departe de discuție de Deva, pentru a nu cumva cineva să se apropie de discuție și să vadă mai adânc relația Boca-Steiner.

 

    1. Factorul 2 – în instituție, în 2024, s-a forțat instituțional canonizarea. Undeva, de la o poziție sinodală de necanonizare, s-a ajuns la o poziție de canonizare, zvonurile spunând că prin „șantaj”, într-un cadru în care erau puse în pericol toate canonizările din 2025. De ce istoric s-a păstrat de către Patriarhie dar și de către Sinodul Bisericii poziția de necanonizare? Pentru că erau cunoscute pentru A. Boca cele 3 probleme majore, credința în reîncarnare (Cărarea Împărăției), sincretismul, credința în toate Bisericile (Drăgănescu, pictura Pogorârii Duhului Sfânt peste Ortodoxie, catolicism și protestantism), și credința în Rudolf Steiner-antroposofie, în pictarea antropologiei antroposofe la Drăgănescu, în icoana Învierii.

 

Această blocare sistematică a analizei Boca-Steiner, dar și forțarea făcută pentru canonizare, sunt acte repetate, de a priva Biserica de adevărul acestei discuții.

Care sunt problemele reale ale lui Arsenie Boca, legate de Rudolf Steiner? Adaug mai jos o foarte scurtă istorie a evenimentelor acestei discuții Boca-Steiner, evenimente care împiedică orice discuție despre canonizare:

1928- 1929, Arsenie Boca este convertit la antroposofie. Societatea antroposofă din România ia ființă, și încep să apară tot felul de materiale legate de orient, teosofie, yoga, India, mai ales prin Mircea Eliade. Începând cu acest moment, la A. Boca apar discuții despre „exerciții de voință și instincte” (1929), apoi în facultate discută (licență) despre „desăvârșire interioară” (conștiința de sine antroposofă) și este atent la discuțiile despre „mistica comparată a religiilor” – validează în Ortodoxie și în alte religii conceptele antroposofe. În facultate este văzut în exerciții largi de exerciții de concentrare-hipnoză. Boca începe validarea unui concept sincretist, despre Ortodoxie și antroposofie, pe care îl va desăvârși dogmatic câțiva ani mai târziu.

 

1946-1949 – A. Boca scrie o Mică dogmatică antroposofă disimulată, Cărarea Împărăției.

Intenția cărții este văzută la paginile 147 și 149, unde Boca, în capitolul Desăvârșirea – Finalitatea omului (Iluminare-Buddha) spune că „expune în linii sumare, o concepție totală, fundamentală, despre viață și lume” (p. 147), și că „riscă” (p. 149) pentru această concepție. Iar în capitol, în disimulare, se vede despre ce este vorba în această concepție „totală”, despre conștiința de sine, buddha și iluminare, adică budism-antroposofie. Acest capitol este cel mai important al cărții deoarece vorbește disimulat despre iluminare și statutul de buddha, conștiința de sine, minte-conștiință-voință, este esența budismului-antroposofiei.

Lucrarea Cărărea Împărăției începe cu un binecunoscut citat, despre reîncarnare, citat viziune a întregii lucrări, în care A. Boca vorbește despre spirit veșnic, întrupare temporară, „rotunjind ocolul”, „unii nu se mai întorc”, și că aceasta este Cărarea. Spune de la început despre ce este vorba în lucrare, adică despre Reîncarnare și Antroposofie.

Lucrarea are următoarele capitole, cu teme antroposofice disimulate:

      1. Capitolul I – CĂRAREA – Teme antroposofice majore: viziunea asupra lucrării, Misteriul din Golgota – crucea, iubirea și Pavel din Damasc
      2. Capitolul II – ÎNVĂȚĂMINTELE REGILOR – Datorie, karma, reîncarnare, legea fundamentală
      3. Capitolul III – CELE ȘAPTE SURLE – Evoluția cosmică a sufletului, în 7 trepte. Antropologie antroposofică
      4. Capitolul IV – RĂZBOIUL NEVĂZUT – Ierarhiile spirituale, cosmologie antroposofică, buddha, iluminare.

Lucrarea este scrisă disimulat, în stilul caracteristic antroposofiei, R. Steiner predicând un prozelitism „din interiorul confesiunilor”, învățându-și adepții să nu părăsească structurile tradiționale, și să convertească acolo, pas cu pas, la antroposofie.

 

1967-1983 – Drăgănescu, templu antroposof – pictură integral antroposofă.

      1. Întemeierea Bisericii antroposofice. Ioan Botezătorul (A. Boca) și Nunta din Cana Galileii (începerea lucrării lui Hristos de reînviere).
      2. Antropologie și Soteriologie. Învierea (trup antroposofic, patru părți, fizic, eteric, astral, eu) și Misteriul de pe Golgota, dobândirea conștiinței Eu-ului.
      3. Ierarhiile Spirituale – Cosmologie. Nunta Fiului de Împărat sau cele două nivele de inițiați în Biserică (Hristos, Ilie-Ioan, Melchisedec-Iov) și Hristos-buddha-ul creștin, alături de Assisi.
      4. Centralitate antroposofică. Misteriul de pe Golgota, Schimbarea la Față – Epifania Reîncarnării, Botezul – Hristosul cosmic se coboară, Moartea – ieșirea din ciclul reîncarnărilor în Adormirea Maicii Domnului.
      5. Karma, Datorie. Judecata sufletului. Evoluția sufletului după moarte, creșterea învelișului la trei zile. Păcatele, datoriile și patimile, reprezentate prin demoni.
      6. Altarul: dedicat marilor inițiați. Maica Domnului – Sofia – Înțelepciunea, Moise, Melchisedec, Ulfila.
      7. Catapeteasma. Recapitularea evenimentelor majore antroposofice, Schimbarea la Față, Botez, Înviere, Hristos-buddha-ul creștin, Pogorârea Duhului Sfânt, Biserica în cauză-efect.

 

Fiecare scenă majoră de la Drăgănescu are cel puțin un reper antroposofic major:

      1. Schimbarea la Față – Moise, antroposof.
      2. Hristos, buddha-ul creștin – Assisi, ucenic al lui Buddha, reîncarnat, care transformă scena în girarea buddha-ului creștin.
      3. Liturghia – Ulfila, mare inițiat și Hristos eteric – fantomă.
      4. Misteriul de pe Golgota – Ap. Petru pe cruce, simbol al dobândirii conștiinței Eului care girează sensul acelei picturi (vezi document).
      5. Nunta din Cana Galileii – antroposofie, inițiativă de reînnoire creștină. Are două medalioane, Misteriul de pe Golgota și Hristos – impuls cosmic, care ajută în valuri de reîncarnare. Noul Ierusalim, inițiativă Boca.
      6. Altarul, loc al marilor inițiați – Moise antroposof, Melchisedec antroposof, Sf. Liturghie cu Ulfila, inițiat.
      7. Nunta Fiului de Împărat – Moise antroposof, Ilie-Ioan, Melchisedec-Iov, etericul ca nivel de lucru.
      8. Judecata sufletului – KARMA, centrată în păcat – demonii pictați după Steiner. Doar păcatul contează în Karma, datoriile.

 

Pe scurt, Drăgănescu este în integralitate un templu antroposof. În plus, în modificările de arhitectură din interior, A. Boca a utilizat indicațiile lui Steiner pentru o arhitectură fluidă, , „organică funcțională” (termenul corect), boltele de la Drăgănescu fiind boltele templului antroposof Goetheanum, construit de Rudolf Steiner.

 

Mișcarea de la Sâmbăta este o mișcare de „reînnoire”, în interiorul Bisericii, mișcare care urmează indicațiile lui Rudolf Steiner pentru „reînnoire” creștină, antroposofia fiind exact acest lucru, o „reînnoire” a creștinismului.

 

Există o identitate între A. Boca și Rudolf-Steiner în activitate: A. Boca a propus identic ce a propus Rudolf Steiner în programul său teologic și de evanghelizare. A. Boca rapid, a făcut o mișcare de „reînnoire”, o mică dogmatică antroposofică disimulată (pentru ucenicii care aveau „cheia” de înțelegere a lucrării), iar la sfârșitul vieții a scris pictura de la Drăgănescu, disimulând din nou antroposofia personală.

Există o identitate între Arsenie Boca și Rudolf Steiner. A. Boca a copiat integral, a transcris fără modificări întreaga propunere a lui Steiner, într-un sincretism, sau mai bine zis într-o speță Ortodoxă. Neputând să se desprindă de Ortodoxie, A. Boca a tratat Ortodoxia ca o speță de budism-antroposofie.

 

Pentru că Raportul Boca-Steiner nu a fost făcut atâta timp, am ajuns în acest punct, în care avem un budist-antroposof canonizat și cinstit atât de Sinodul Bisericii, cât și de întreaga Biserică. Suntem într-o situație unică în istoria Bisericii, în care întreaga Biserică cinstește un budist, cinstește un arianism antroposof, în care Hristos este doar un model și o forță cosmică, „Spiritul Pământului”, așezat între alte forțe cosmice, precum Lucifer și Ahriman.

Sinodul Bisericii Ortodoxe Române trebuie să ia act de lipsa analizei Boca-Steiner, analiză pe care am făcut-o (pentru că nu există), și pe care am publicat-o pe platforma UNITATEA ORTODOXĂ, YouTube și site. Documentul „Raportul Boca-Steiner”[1] (4 documente) și podcastul „Raportul Boca-Steiner”[2] oferă toate detaliile necesare acestei discuții.

Solicit Sinodului Bisericii Ortodoxe Române să oprească cinstirea și cultul lui Arsenie Boca, pe motivul că Arsenie Boca este antroposof, este arian antroposof, lucru care se vede evident în urma analizei Boca-Steiner publicate.

[1] https://www.unitateaortodoxa.ro/raportul-boca-steiner-arsenie-boca-este-antroposof-arianismul-antroposof-post/.

[2] https://www.youtube.com/watch?v=Ygjm5XHHYtM&t=3294s.